Inima Emmei bate.Bate din mai multe motive.Bate pentru ca asta este indatorirea sa , bate pentru fericire , iubire , tristete , nemultumire…bate pentru ea.
O inima este usor de frant , insa greu de vindecat.Intr-o clipa se poate sfarama la auzirea unui simplu , singur cuvant.De fiecare data cand se intampla ceva in viata Emmei , inima simte prima si tot ea este capabila de a-i schimba starea din fericire in neputinta , sau invers.
Uneori , nu este nevoie de cuvinte pentru a narui universul Emmei.Uneori , o simpla privire poate face ca totul sa dispara , sa se transforme in ceva infim , lipsit de valoare.
Spatiul mental al Emmei este complet distrus de recentele intamplari ce au influentat numai si numai in rau tot ce tine de gandirea si de stare ei sufleteasca.A facut o greseala de moment , prin care a renuntat , fara sa isi dea seama , la lucrul pe care si-l dorise dintotdeauna , la cel care a reusit sa o convinga ca a iubi pe altcineva in afara de membrii familiei nu este un pacat , ci un sentiment frumos pe care nu multi sunt capabili sa il simta.Se gandeste la el incontinuu , si asta o face mai mult trista decat fericita pentru ca stie ce a pierdut si realizeaza ca acum i-ar fi fost foarte bine daca ar fi renuntat la micile pretenii de moment de genul : « nu ii sta parul bine » sau « se uita prea adanc in ochii mei ».
Atunci , nu stia ca asa ceva nu va mai gasi prea curand , dar acum ca stie , simte cum unviersul se intoarce incet , incet , impotriva sa.
Nu regreta lucrurile pe care le-a facut , ci pe cele pe care nu a avut curajul sa le faca atunci cand a avut ocazia.A gandit cu capul , si nu cu inima , lucru ce a costat-o fericirea.
Asculta aceeasi melodie de nenumarate ori , pentru ca ii aduce aminte de el si de clipele frumoare petrecute impreuna.Isi aduce aminte cum ii zicea ca e cel mai frumos lucru de pe planeta , ca are buzele precum trandafirii si ca este un adevarat inger ce i-a fost trimis de Dumnezeu pentru a-l proteja de toate cele rele.
Ea , Emma , fata care excela la scoala , care iubea viata , care zambea chiar si din cele mai infime lucruri , s-a transformat intr-o fiinta ce zambeste numai atunci cand reciteste conversatiile de pe « vremurile bune » , a-i carei ochi transmit doar nefericire.
Se simte atat de vinovata , stie ca de la ea a pornit totul si pentru ca lucrurile sa devina si mai intunecate , afla tocmai de la el , acel baiat cuminte si loial , ca are pe altcineva.
Indrazneste sa ii spuna ca stie ca ii e dor de el si ca si lui ii lipseste prezenta ei si ca , desi nu tine la persoana respectiva cat a tinut la ea , nu are ce face , vrea sa fie fericit , sa mearga mai departe , e prea tarziu.
In clipa aceea , totul se naruie asupra Emmei.Se gandeste cum de o mica neintelegere a dus la un asemenea final complet lipsit de lacrimile fericirii.Totul devine clar.
Se intreaba , cum este posibil ca cel la care a tinut atat de mult , sa se arunce intr-un timp atat de scurt in bratele altei fete cu justificarea ca « ea a fost acolo pentru mine cand am avut mai mare nevoie ».
Devine deodata agitata si cuprinsa de un val de idei ,una mai interesanta si mai improbabila decat cealalta
.
Cum este posibil asa ceva , de ce i se intampla tocmai ei ?Dat stie raspunsul la aceasta intrebare.Tuturor adolescentelor de 17 ani l-i se intampla asa ceva , dar in sufletul ei , are impresia ca la ea a fost umplut paharul , ca nimeni nu a mai simtit ce simte ea , dar stie ca nu este asa.
Cat despre el , sunt mai multe posibilitati , dar miezul este acelasi.Nu ii pasa.A tinut la ea dar , nu prea a mai contat in clipa in care ea s-a pierdut si a cedat si el si-a gasit alt « inger ».
Pe aceasta fata , nu prea o iubeste , nu tine la ea cum tinea la Emma.Se foloseste de ea pentru a-i arata ei ca nu este niciodata singur , ca poate merge mai departe si ca habar nu are ce a pierdut , e numai vina ei.
Dar , nu se gandeste nici macar o clipa ca si ea a avut ocazia , ba chiar mai multe decat el , sa se arunce in bratele altui baiat care sa tina la ea cel putin la fel de mult , dar nu a facut asta.De ce ? Pentru ca gandul ei tot la el se intoarce.
Emma spune tuturor ca e bine , dar nu multi isi dau seama ca acest « bine » poate insemna doua lucruri , si anume ca ea chiar face bine , sau ca , defapt , sufera enorm in interior fara a lasa aceasta impresie.
Apare insa , o persoana , care isi da seama de acest fel de raspuns si el este cel care reuseste sa o readuca pe drumul cel bun , iar ea ii datoreaza toate meritele lui , pentru ca nici cea mai apropiata prietena nu si-a dat seama de cat de mult sufera.
Viata e plina de riscuti , asumati-le , pentru ca nu vei stii niciodata ce se poate intampla daca nu o faci.Asa ca Emma se gandeste ca , este o persoana buna care merita sa fie fericita , asa ca risca optimismul.
Relatiile se destrama , prieteniile se incheie , inimile se frang , dar dragostea nu moare niciodata.Ea va ramane mereu acolo , in sufletul ei , dar asta nu o va impiedica sa isi traiasca viata , alaturi de altcineva.
L-a vazut , l-a vrut , l-a avut , l-a placut , l-a iubit , l-a pierdut , ii e dor de el , dar asta nu schimba cu nimic situatia.
Emma se gandeste ca , este mai intelept sa iti exprimi sentimentele si sa spui ce simti , decat sa le pastrezi pentru tine si sa lasi cuvintele nespuse , ignorate , risipite.
Emma , deasemenea , multumeste muzicii , una din marile ei iubiri , pentru ca a fost acolo pentru ea cand nimeni altcineva , nu a reactionat.
Toti ii spun ca are o viata perfecta , ea le spune ca au o imaginatie bogata , dar intr-un fel sau altul , in sinea ei , recunoaste ca au dreptate , pentru ca are orice si-ar putea dori cineva , si chiar mai mult.
Toti vor fericire si nimeni nu vrea durere , dar nu poti avea un curcubeu fara putina ploaie.Fericirea fara durere nu exista.
Insa , chiar si dupa tot acest timp , tot se gandeste ca cel mai rau mod de a duce lispa cuiva este atunci cand el este chiar acolo , langa tine , dar tu stii ca nu il poti avea.
Oamenii stau in inimile noastre , chiar daca din viata noastra au disparut de mult.Emma , ca orice persoana , are inamici , care ii vor raul , dar asta este bine , pentru ca inseamna ca undeva , candva , a avut curajul sa infrunte o situatie , sau o persoana.
Oamenilor nu le este teama sa spuna « Te Iubesc » , le este teama de raspunsul pe care il vor primi.
Inca se gandeste :nu ar fi ironic ca in clipa asta , eu sa ma gandesc la tine , iar tu sa te gandesti la mine ?Dar stie ca nu are niciun rost sa se consume cu astfel de ganduri si ca totul va trece , iar inima ei va incepe sa bata iar pentru lucrurile care conteaza.
Despartirile dor cel mai tare , mai ales atunci cand stii ca nu vei spune « Buna » din nou.
Povestea Emmei se termina printr-un gand optimist , prin care aceasta incheie acest capitol al vietii sale de adolescent indurerat.Termina spunand : « Da , m-ai ranit , dar iti multumesc , pentru ca m-ai facut mai puternica ! »
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu